joi, septembrie 24, 2009

Scrisorică sentimentală (de)spre trecut

Azi, o parte importantă şi tare dragă mie din trecutul meu m-a bătut uşor pe umăr. Azi am primit un offline cu link-ul unui blog. Offline-ul e de la un Om drag, un Om pe care nu l-am mai văzut de aproape doi ani... pur şi simplu, undeva pe drum, am uitat să păstrăm legătura, deşi e un om deosebit, un prieten drag care a crezut în mine şi mi-a fost alături şi a încercat să mă ajute. Şi m-a şi ajutat de foarte multe ori... Un Om de care mi-e dor... E, la rândul ei (da, e vorba despre o Femeie), un Om încercat de viaţă, ştiu asta pentru că (n-am să intru în detalii) mi-a povestit despre Ea tot pentru că încerca să mă ajute.
Şi pentru că partea asta din trecut m-a tras uşor de mânecă, atât de uşor încât mi-a făcut inima să tresară, mi-am amintit de seri petrecute în studiou ascultând muzică de inimă albastră, vorbind, intrând în direct sau, mai rău, urlând ca apucata inainte ca Ea să fi închis microfonul de direct. Oups... Dar ce amintire frumoasă devenise şi era mereu un motiv să mă tachineze şi să zâmbim în amintirea acelei seri. Mi-e dor de duminicile petrecute împreună, de muzică şi de tine, poate chiar şi mine :) aşa cum eram atunci când îţi scriam şi tu mă citeai şi mă chemai "în vizită". Mulţumesc, draga mea!

2 comentarii:

  1. Ne schimbam Andreea, ne schimbam de la o zi la alta,de la an la an...Bucura-te pentru prietena ta (care a ramas in continuare prietena ta), bucura-te pentru ea pentru ca s-a implinit. Prin iubire...motorul existentei noastre.
    Si sa stii ca n-am pierdut legatura. NICI O CLIPA. Eu am avut nevoie sa ma regasesc si m-am cautat departe de oameni.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc, Mihaela, pentru tot ceea ce cuvintele nu pot cuprinde...

    RăspundețiȘtergere

Nu-mi plac comentariile anonime. Dacă tot ai o părere, te rog să ţi-o asumi.