miercuri, octombrie 28, 2009

Obişnuinţă

Am găsit la Raluca (cred că e prima oară când îi spun aşa pentru că sunt obişnuită cu nickname-ul ei din Tranzit) o melodie de Chris Daughtry, What about now. Foarte mişto melodie care a stat azi pe repeat în playlist-ul meu până am descărcat tot albumul şi am găsit alta şi mai şi. Din tot albumul, eu ştiam doar It's not over de la Alin.
Dar n-am să pun videoclipul melodiei mele preferate, am ales în schimb o melodie care descrie foarte bine situaţia prin care trec acum. Spre surprinderea mea, nu sunt furioasă, nu mă gândesc la nesfârşit la ce am greşit, pur şi simplu am acceptat situaţia. Şi nu, nu e vorba de resemnare, cred că e doar un soi de oboseală care nu mă determină s-o iau de la capăt.

7 comentarii:

  1. cred ca la capatul acestui tip de oboseala va fi un nou entuziasm, revitalizant, si bun, cred acest lucru

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Îmi rămîne să cred şi eu acelaşi lucru. Mulţumesc, Sorin. (Pot să-ţi spun Sorin, nu?)

    RăspundețiȘtergere
  3. offfffffffff...nimic nu poate inlocui 360-ul!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ei, Laura, gândeşte-te la asta ca la un 360 îmbunătăţit. ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. daca ma gandesc mai bine, chiar asa e! :)))

    RăspundețiȘtergere

Nu-mi plac comentariile anonime. Dacă tot ai o părere, te rog să ţi-o asumi.