miercuri, februarie 17, 2010

Happy anniversary!

Warning!!!!! Rândurile de mai jos se vor a fi o scrisorică de-un „romantism siropos şi leşinat” despre cât de mult însemni.

“E greu să-i dăruieşti ceva unui bărbat căruia ai vrea să-i dăruieşti universul” citisem undeva şi m-am gândit la tine pentru că am simţit şi eu asta atunci când am început să caut primul cadou pe care ţi l-am dăruit, nimic nu era suficient şi vroiam ceva care să-ţi placă. Până la urmă am găsit ceva şi ştiu că ai avut în buzunar acel ceva pe 25 aprilie 2007 şi gestul ăla a fost mai mult decât mi-aş fi putut dori.

Când m-ai întrebat în acelaşi an, în octombrie, dacă vreau să mai trag un loz, mi-am amintit de mesajul în care îmi spuneai “you are not falling anymore” pentru că exact aşa m-am simţit când am auzit întrebarea aia şi, cu toate că erai “a illusion just like everything else”, ştiam că eşti omul care va fi mereu sincer cu mine, orice-ar fi.

Orice gest ce ar părea neînsemnat pentru ceilalţi – o sprânceană ridicată, un oftat, o privire – pentru tine sunt ferestre către sufletul meu şi înţelegi tot ce simt, dar nu pot descrie şi de aceea mi-ar plăcea ca fiecare gest mărunt să fie perfect şi vreau să-mi cer scuze acum că nu ştiu când să spun “te rog”.

Ştii să dai nuanţe vieţii mele prin atenţia ta la detalii şi îmi oferi noi perspective şi mă ajuţi, uneori, fără să-ţi dai seama, eşti aerul care mă învăluie atunci când simt că nu mai pot respira, eşti tu şi asta înseamnă mai mult decât pot cuvintele să cuprindă.

Un comentariu:

  1. Hepi bărdei tu iuuuu, hepi bărdei tu iuuuuu, happy bărdei, diăr Alin & Andreea...hepi bărdei tu iuuuu!!!

    RăspundețiȘtergere

Nu-mi plac comentariile anonime. Dacă tot ai o părere, te rog să ţi-o asumi.