luni, mai 23, 2011

Reîntâlniri


Pentru Laura, omul care o să înţeleagă cel mai bine rândurile următoare.

Sunt oameni care, atunci când îi reîntâlnesc, îmi aduc de aminte de mine aşa cum eram în perioada în care ei făceau parte din viaţa mea. Tratez oamenii diferit (dacă aş trata pe toată lumea la fel, nu ar mai rămâne nimeni special) şi aşa se face că dau fiecăruia doar ce cred eu că merită, că sunt părţi din mine care ies la iveală doar în prezenţa unor anumiţi oameni. Asta poate avea, cum e de aşteptat, conotaţii pozitive, dar azi vreau să scriu şi despre conotaţiile mai puţin plăcute. 
Am revăzut duminică, în Real, un fost profesor din facultate. Atunci când privirile noastre s-au întâlnit i-am citit în ochi aceeaşi superioritate enervantă cu care mă trata în facultate şi m-am surprins simţindu-mă iar ca studenta care ar fi preferat o colonoscopie (Laura o zice mult mai frumos) unei întâlniri cu profesorul respectiv. 
Nu este un profesor care mi-a fost drag, nici măcar unul care mi-a inspirat respect, a fost genul de om care îmi dădea fiori şi, la cursuri, îmi întărea teama că sunt mult prea ignorantă pentru facultatea la care îmi dorisem atât de mult să intru. N-am rămas cu foarte multe informaţii în urma cursurilor sau a seminariilor pe care le preda dumnealui, poate cu excepţia faptului că nu am reuşit să-l înţeleg pe Adorno în timp ce îl preda pe Dufrenne, dar asta a fost numai pentru cunoscători.
Mărturisesc că prezenţa mea la cursurile şi seminariile ţinute de acel profesor era, mai degrabă, sporadică şi nu mi-am dat niciodată interesul să-l înţeleg sau să îmi dau seama ce anume vrea de la mine, ca studentă. Probabil nu-i convenea "comunismul" de care eu şi Laura dădeam dovadă sau faptul că nu-l luam peste picior ca unele colege de an şi de semi-specializare, sau poate am înţeles eu greşit strategia didactică a domnului profesor. Cu toate astea, cred totuşi că prezenţa respectivului profesor în studenţia mea nu a fost atât de inutilă pe cât îmi plăcea mie să cred în facultate.
Există profesori, din generală, din liceu, din facultate, care au avut un impact imens asupra mea, care mi-au modelat felul de a fi, care m-au făcut să înţeleg de ce profesia asta e mai mult un har şi nu o liniuţă într-un nomenclator de meserii, oameni care au ştiut să se apropie de mine fără a ştirbi relaţia dintre un dascăl şi un elev, oameni care mi-au câştigat afecţiunea şi respectul, oameni cărora le sunt recunoscătoare, dar despre oamenii respectivi cu altă ocazie.

19 comentarii:

  1. Ha ha ha ha...ce-am mai ras! :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. In primul rand, oamenii de genul astia - destepti doar pt ei insisi - nu au ce cauta in invatamant. Faptul ca nu stia sa coboare pana la noi, ingamfarea, malitiozitatea, dar mai ales faptul ca era "dur" cu ce-i care-l respectau...m-au determinat sa-l trec la "asa NU!!!".

    RăspundețiȘtergere
  3. La antipozi...stau cei care au coborat filosofia din "cer" pe "pamant", cei care ne luminau adresandu-ne cateva cuvinte, cei care ne iubeau si ne incurajau ca pe proprii lor copii - Oameni de valoare invaluiti in modestie...putini la numar, ce e drept, dar se numara printre motivele pt care nu regret ca am urmat Philo...sophia... :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Spuneam eu in comentariile care nu s-au salvat ca...pe langa acesti oameni inteligenti doar pt ei insisi...am avut sansa sa cunoastem profesori care au stiut "sa coboare" pana la noi, oameni care stiau sa faca traduceri din filosofie in romana. :) De ei prefer sa imi amintesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. rotilă? still alive?
    ce-aveţi cu el? unele seminarii chiar erau faine...

    RăspundețiȘtergere
  6. Interesant, ”Alex”. Eu n-am dat niciun nume și, totuși, ai reușit să-ți dai seama despre cine e vorba, chiar dacă a avut unele seminarii faine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai...cine ne-a avertizat ca daca il putem citi pe Adorno, putem citi orice?!...

    RăspundețiȘtergere
  8. Inscrie-te la concurs!!! Nu uita de Dragonfly!!!

    RăspundețiȘtergere
  9. adorno? cine v-a mai "bătut la cap" cu adorno?

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, uite că nu m-am gândit că tocmai Adorno o să mă dea de gol. :))

    RăspundețiȘtergere
  11. Cu discuţia asta...m-aţi inspirat rău de tot! :)) Draga mea Ardee, orice asemănare cu diferite persoane...este pur întâmplătoare. Este un pamflet de postare! :) Astept impresii!

    RăspundețiȘtergere
  12. Impresiile mele vor veni după ce trece perioada asta...

    RăspundețiȘtergere
  13. Ooooohhh...Doamne...am scris "cei" dezlegat?! :))) :)))

    RăspundețiȘtergere
  14. Andreea, n-ai vazut ca am facut o greseala maaaare in al doilea comentariu?!!! :))) De ce nu m-ai tras de-o ureche?!!!

    In sfarsit, ai vazut ca mi-am varsat tot veninul?! Cat despre seminare faine...cred ca...am cam lisit de la ele. :)))

    RăspundețiȘtergere
  15. Să ştii că nu observasem greşeala, se mai întâmplă... :)

    RăspundețiȘtergere
  16. M-am trezit şi eu acum să postez un comentariu... Mi-aţi răscolit amintiri pe care nici nu ştiam că le mai am! Acele cursuri şi seminarii...o adevărată comedie!!! Cum stăteam cu toţii serioşi, pe jumătate adormiţi, dar totuşi intrigaţi de un om pt care totul părea solemn...fără motiv! Mereu mă întrebam ce-l determină pe...dumenealui să ne iscodească de parcă la noi erau răspunsurile despre Existenţă sau ce-o fi vrând de fapt...că nu-l înţelegeam..era prea mult pt mine să pricep un om a cărui nas respira...aere. În fine, e comic...parcă şi văd nişte frunţi încruntate gata, gata să desluşească misterele lumii şi pe acel..guru..ce insinua că-i luminat...aşa..doar din priviri :)) Dana

    RăspundețiȘtergere
  17. :)) Bună, Dana. Cu câtă acuratețe ai descris seminariile alea...
    Mulțumesc pentru comentarii. :*

    RăspundețiȘtergere

Nu-mi plac comentariile anonime. Dacă tot ai o părere, te rog să ţi-o asumi.