vineri, noiembrie 07, 2014

Fără titlu :D

Colegul care îmi spune „Iulia”, singurul om de altfel care folosește acest prenume când e vorba despre mine, atmosfera plăcută și atât de înțepătoare în care m-am regăsit și în care m-aș mai vedea, frânturi din vremuri uitate: Leibniz și monada lui, Xantipa a lu' Socrate, Platon și lucrurile care-și pierd însemnătatea rostindu-le, gânduri și frământări specifice acelei perioade; dorința de a mă apuca din nou de scris, nevoia de a-mi vedea gândurile pe o foaie de hârtie - fie ea și pe ecranul laptopului, muzica pe care o ascult, aparatul foto pe care îl uit acasă nepermis de mult, oameni care mă întreabă ce s-a schimbat după nuntă și răspunsul care vine automat: nimic, cu toate că în capul meu greul abia acum începe, ochelarii care-mi schimbă perspectiva, oamenii fără de care nu mă imaginez, priveliștea pe care vreau s-o schimb, golul omniprezent cu care am învățat să conviețuiesc, soarele care m-a încălzit, Alin care m-a hrănit, Laurențiu care (mi-)a lipsit și gândul la Aura, verigheta pe care n-am mai uitat-o acasă și inelul care acum e pe inelarul drept...
Toate astea azi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu-mi plac comentariile anonime. Dacă tot ai o părere, te rog să ţi-o asumi.